Motivația internă generează implicare și responsabilitate pentru deciziile luate. Dăruirea de sine atrage și alți oameni dedicați – așa se construiesc echipele care își propun să revoluționeze afacerile tradiționale. Este și cazul lui Ghenadie Cioinac, fondatorului grupului de companii GC Corp Management, expert în agricultură, sisteme de management și digitalizare a agriculturii.
„Un element important pentru a reuși în afaceri, dar și în tot ceea ce faci, constă în a-ți găsi misiunea. Iar ulterior, această misiune molipsește oamenii din jur cu entuziasmul de a persevera. Îți rămâne doar să motivezi suficient oamenii și să-ți crești profesionalismul în mod constant. Misiunea companiei trebuie să ajungă pe verticală la toți angajații, pentru ca fiecare să-și înțeleagă importanța și responsabilitatea. Îmbrățișarea în obiectivul acesta comun dă foarte multă încredere și avânt procesului de lucru. Un credo al echipelor noastre este: Client fericit, Colaborator fericit, Fondator fericit. Asta ar însemna că dacă prima verigă din lanț, adică clientul nu este mulțumit de lucrul nostru, satisfacția mea ca fondator este imposibilă. Fiecare parteneriat înseamnă pentru noi discuții până în punctul în care toți sunt mulțumiți”, menționează expertul.
20 DE ANI DE PERFORMANȚĂ
Dacă luăm în considerare că zece ani este un termen rezonabil pentru a excela într-o meserie sau pentru a cunoaște un domeniu, cam acesta este și termenul util pentru întreprinderi. Statistica autohtonă arată că durata medie de viață a entităților economice moldovenești este de zece ani. AGROELIT are o vârstă de două ori mai mare, ceea ce înseamnă că experiența și expertiza acumulată au sporit și se mențin la înălțime.
„Se spune că cei care depășesc această vârstă, au șansa de a supraviețui mult timp. AGROELIT a ajuns la maturitate, împlinind recent (anul acesta) 20 de ani. În ce privește inovația, am dorit din start să facem mai mult decât creșterea plantelor. Suntem întotdeauna în căutare, experimentăm mereu, iar inovația ne tentează în fiecare zi. Așa am ajuns să administrăm un grup de companii, care au conexiuni cu această industrie. Facem comerț cu imputuri și tehnică agricolă. O altă direcție este digitalizarea fermelor agricole, iar a treia direcție este creșterea culturilor agricole cerealiere și oleaginoase în sistem ecologic, adică producerea propriu-zisă. Toate aceste întreprinderi au managementul său și strategii individuale de dezvoltare. Cel mai important ce le unește, este tendința spre performanță și misiunea: Facem munca agricultorului mai ușoară, pentru ca businessul agricol să aducă plăcere”, a subliniat Ghenadie Cioinac.
Anul curent este crucial pentru grupul de companii. S-au reformulat obiectivele generale, s-a reconceptualizat viziunea. S-a trecut de la agricultura intensivă și noțiunea de perfecțiune și roade mari la perfecțiunea în simplitate, grija față de natură, minimizarea deteriorării provocate de factorul antropic.
Grupul de companii nu se axează doar pe producere ecologică, ci și pe sustenabilitate sporită conform directivelor Uniunii Europene. Programul european „De la furcă la furculiță” promovează o agricultură integrată pe orizontală. Aceasta promovează produsele locale, calitative și proaspete, de dorit, produs în regiunea unde se consumă, fiind mai benefice pentru consumatori. Se promovează produsele locale și se încearcă excluderea logisticii complicate, a conservării și procesării excesive.
AGRICULTURA – CEA MAI NOBILĂ AFACERE
Pentru managerul companiei AGROELIT, agricultura înseamnă scop și obiectiv vital. „Este vorba de o pasiune din copilărie, studii pe parcursul a 12 ani la diferite facultăți și 23 de ani de activitate practică. Îmi place să spun că sunt agricultor cu vocație și fac parte dintr-o dinastie de agricultori. Tata a fost agronom, bunicul – brigadier, iar străbunicul – proprietar și administrator de moșie. Cam pe vremea străbunicului a început și industrializarea agriculturii”, spune omul de afaceri.
În activitatea cotidiană, este foarte important simțul utilității și al izbânzii, iar acest simț vine din noblețea acestei ramuri, agricultura.
„Agricultură este o activitatea nobilă datorită contactului permanent cu natura, pământul, aerul, lumina soarelui. Înțelegând asta, trebuie să devenim mai responsabili și mai atenți în procesul de producere, deoarece natura este o componentă a vieții tuturor și constituie mediul în care existăm. Din acest considerent, misiunea mea este să schimb viziunea privind practicarea agriculturii. Este vorba despre schimbarea focusului asupra cooperativelor agricole. Aceste comuniuni economice trebuie dezvoltate organic și intelectual, prin cunoașterea și conexiunea cu natura a celor care fac agricultură și a celor care consumă produse agricole”, a subliniat specialistul.
CU AJUTORUL TEHNOLOGIILOR ÎMBRĂȚIȘĂM ȘI RESPECTĂM NATURA
Inovația contează cu adevărat. Pentru a inova, este nevoie de o pregătire serioasă și de o conceptualizare chibzuită ghidată de necesitățile sociale. Uneori, este o cursă care te prinde nepregătit sau un sprint care te depărtează de cererea de pe piață, dar în mâini dibace, inovația face minuni.
Tehnologiile individuale integrate într-o abordare sistemică sunt soluțiile propuse de AGROELIT. Au fost identificate șase categorii, fiecare dintre acestea fiind considerată drept dezvoltatoare de potențial doar în combinare cu altele, ca parte integrantă a cadrului tehnologic.
„Este vorba despre interacțiunea individualizată om-mașină, care trebuie să fie confortabilă prin definiție și generatoare de motivație. Ne referim la tehnologiile bio inspirate din natură și materialele inteligente, care au parametri net superiori. De asemenea, vorbim despre gemenii digitali și simularea virtuală care contribuie la vizualizarea și definitivarea proceselor. Un geamăn digital este o reprezentare virtuală a unui obiect sau proces fizic. Acestea sunt simulări care pot prezice modul în care un anumit obiect sau serviciu va funcționa în lumea reală. Totodată, o importanță semnificativă o au datele tehnologice, de transmisie, de analiză și stocare și, bineînțeles, inteligența artificială. Cu ajutorul acestor parametri, putem analiza și lua decizii referitoare la dezvoltarea și combinarea direcțiilor de lucru. Nu în ultimul rând, este vorba despre tehnologii pentru eficiență energetică, surse regenerabile, dispozitive de stocare și autonomie”, a menționat expertul.
REVOLUȚIONĂM BUSINESSUL AGRICOL ȘI MIZĂM PE AGRICULTURA ECOLOGICĂ
O direcție de dezvoltare similară digitalizării este agricultura de precizie, ambele fiind categorii ce fac parte din Agricultura 4.0, care este urmată de conceptul 5.0. Integrarea inteligenței artificiale în procesele agricole este deja o realitate. „Deja pășim în Agricultura 5.0., ceea ce înseamnă grijă față de resursele naturale și precizie față de parametrii climaterici. Este vorba de inginerie superioară și clonarea digitală a brațelor de muncă, adică robotizări și automatizări care nu erau posibile anterior. Efectele digitalizării abia încep să fie simțite. O să fac o paralelă între aceste două categorii ca să fiu mai bine înțeles. Cu zece ani în urmă, trebuia să depunem un efort ca să explicăm prioritățile agriculturii de precizie. Astăzi, nu mai poți întoarce acei mecanizatori să conducă tractoarele fără sisteme de ghidaj Autotrack, să regleze singuri o semănătoare sau un dispozitiv de administrare a îngrășămintelor. Toate se fac mult mai rapid și mai ușor cu ajutorul monitoarelor și sistemelor de precizie, care minimizează greșeala umană.”, subliniază Ghenadie Cioinac.
Digitalizarea înseamnă și autonomia, și independența proceselor și a angajaților. Comoditatea cu care se gestionează agricultura o apropie acum de un business în care încep a investi tot mai multe companii.
„Cam așa începe cu digitalizarea. Nu mai telefonăm mecanizatorul ca să vedem unde a reușit să ajungă lucrarea în câmp ori să vedem cum merg lucrurile – vedem aceasta într-un singur click în telefon, nu mai facem notițe în agendă cu data semănatului sau norme – toate datele se înscriu în sistem. Nu mai mergem la bancă pentru plăți și nu mai stăm în rând la contabilitate pentru a primi salariu – totul vine pe card”, explică liderul AGROELIT.
La ședința din septembrie cu cei mai mari formatori de buget, a fost abordată problema schimbărilor climatice care influențează negativ recoltele, iar această influență este practic imprevizibilă. Unica soluție pentru ameliorarea acestor situații nefaste este agricultura ecologică, care oferă mai multă independență și certitudine în ziua de mâine. Materialul săditor și cel semincer produs ecologic este unul pe alocuri mai puțin performant, dar, cu siguranță, este cu o imunitate mult mai mare la boli și dăunători și la schimbările climatice. Agricultura bio are un potențial uitat care, fiind modernizat prin digitalizarea agricolă, oferă rentabilitate și plusvaloare. De exemplu, pe câmpurile de grâu cultivate ecologic de grupul de companii AGROELIT, în anul 2023, s-a obținut o profitabilitate a recoltei de 30 de bani per kilogram. Pe câmpurile prelucrate parțial chimic s-au înregistrat pierderi de 30 de bani la kilogram, deși a fost obținută o recoltă la hectar cu 1,5 tone mai mare. Mai mult, dacă reușeşti să vinzi grâul bio cu un adaos de 15-20% mai mare faţă de grâul convențional (cam așa sunt diferențele de preț între producția crescută organic și cea obișnuită), atunci ajungem la profit brut de un leu la kilogram. Cifrele vorbesc de la sine și ne descriu clar sustenabilitatea sistemului ECO!
PRODUSELE ECOLOGICE ÎNSEAMNĂ MAI MULTĂ SĂNĂTATE
Uniunea Europeană și-a stabilit drept obiectiv ca un sfert din suprafețele agricole să fie cultivate până în 2030 în sistem ecologic. Circa un sfert din câmpurile din Republica Moldova, în jur de 500 mii ha, sunt necesare pentru a acoperi pe deplin necesitățile în produse alimentare. Astăzi, în Republica Moldova se produc circa 15% a necesarului de produse lactate. Ramura a fost abandonată, practic, totalmente, după destrămarea URSS. Ar fi rațional, ca reabilitarea acesteia să fie în sistem ecologic, ceea ce ar fi mult mai sustenabil.
Alegerea unei alimentații sănătoase și a unui mod de viață sănătos este, cu siguranță, conștientizarea faptului că suntem parte integrantă a naturii. Contactul cu natura ne dă răspunsuri intuitive la întrebări precum ce e bine și ce nu e bine să consumăm. Este foarte lesne de înțeles că ruptura de natură creează cele mai grave schimbări de percepții și duce la cele mai proaste alegeri în alimentație.
„Atunci când vorbim despre urbanizare, apariția serviciilor ce sporesc gradul de confort, culturalizarea, electrificarea, apariția noilor specialități, medicină, transport performant și multe altele, oamenii încep să piardă contactul cu natura. Omul se disociază de cultura plantelor și de necesitatea de a dobândi alimente. Produsele alimentare vin singure la noi prin rețelele mari, iar noi nu ne mai punem prea multe întrebări despre calitatea lor. Nu ne interesează cât de procesat, cât de chimizat, conservat sau îndulcit este produsul. Acest fapt ne-a făcut să nu ne punem întrebarea, ce consumăm și din ce sunt fabricate produsele. Țin minte momentul când am gustat prima oară o prăjitură cu măr de la un fast food, cât de tare s-a opus organismul la prelucrarea acestei gustări. Nu aveam nici 25 de ani, puteam să mestec și cuie, dar uite că compușii chimici din fast food au fost mai tari. Din păcate, deseori observăm acest lucru la copii, care văd în meniu numai cartofi pai, pui prăjit, ketchup și pizza”, menționează specialistul.
Se simte necesitatea unor schimbări majore, a unor reforme educaționale care să ducă la un spirit critic față de ceea ce consumăm. Copiii trebuie conectați cu natura.
„Ei nu au fost la cules roșii și nu au savurat acea aromă a gustului autentic. Deci, astăzi, pe lângă faptul că trebuie să schimbăm viziunea despre agricultură, trebuie să oferim din nou cunoștințe despre aceasta. Am fost surprins când, mergând într-o misiune în Austria, am fost invitați mai întâi să ne familiarizăm cu tehnologiile sistemului ecologic. Am mers la mai multe instituții care, pe lângă activitatea de cercetare și instruiri, se axau pe organizarea cursurilor de grădinărit pentru cetățeni. Prioritatea nu era ca cetățenii să înceapă masiv să cultive plante. Da, era și asta, dar accentul se punea pe conștientizarea diferenței între cultura organică și cea intensivă. Aceasta înseamnă salvarea oamenilor de la ignoranță și indiferență. Procesul educațional este cel care naște valori, trezește și răspunde la întrebări și cel care oferă capacitate de analiză și alegere optimă a produsului pe care îl punem pe masă”, a concluzionat Ghenadie Cioinac.
Sunt multe capitole aici: diversitatea în produse, cunoaștere și schimbarea modului de alimentație. Produsele sănătoase duc la o viață mai sănătoasă. Oamenii sănătoși sunt mai productivi și mai bine dispuși. Nivelul de satisfacție și fericire crește. Într-o astfel de societate, se creează mai bine și este mai plăcut de trăit. Ea devine mai atractivă.
NU PUTEM FACE AGRICULTURĂ FĂRĂ A CUNOAȘTE NATURA ȘI LEGILE EI ȘI FĂRĂ A FI CONECTAȚI PERMANENT LA EA