Ratingul de țară și climatul investițional

La 27 septembrie, agenția Fitch a atribuit Republicii Moldova un rating pe termen lung „B+” cu perspectivă stabilă. Potrivit comentariului agenției, ratingul se datorează politicilor care au păstrat stabilitatea macroeconomică și financiară, deși țara s-a confruntat cu o serie de șocuri potențial destabilizatoare în ultimii ani. Stabilitatea este conferită, de asemenea, de datoria guvernamentală scăzută cu un profil gestionabil de rambursare, disponibilitatea sprijinului financiar extern și rezervele valutare consolidate.

37,1% din PIB va reprezenta datoria publică în 2024, indicator mai bun decât mediana „B” acordată de Fitch, estimată la 51%

MACROECONOMIC STĂM BINE

Politica fiscală prudentă, angajamentul credibil față de țintirea inflației și flexibilitatea ratei de schimb au susținut capacitatea statului de a face față șocurilor externe. Un alt plus constatat de Fitch este sectorul bancar rezistent, în privința căruia au fost revizuite standardele de reglementare și supraveghere după furtul miliardului. Acum, băncile moldovenești sunt capitalizate adecvat, raportul de adecvare a capitalului de 28,2% și profitabile cu o rentabilitate a capitalului propriu de 12,1%. Creditele neperformante sunt relativ scăzute (5,5%), iar dolarizarea a fost pe o tendință descendentă de mai mulți ani, deși rămâne încă relativ ridicată, la 35,2%, pentru depozite și 22,4% pentru împrumuturi.

Ratingul investițional este favorizat și de guvernul pro-european, care beneficiază de un puternic sprijin financiar și tehnic internațional, în special după agresiunea rusească în Ucraina. Procesul de aderare la UE va testa capacitatea instituțională a administrației publice de a implementa o agendă de reformă complexă și largă, însă conflictul înghețat în regiunea transnistreană ar putea împiedica procesul de aderare.

Un alt moment favorabil îl reprezintă rezervele de lichiditate consolidate. Agenția estimează că rezervele internaționale vor ajunge la 5,2 miliarde de dolari până la sfârșitul anului curent, față de 3,1 miliarde în 2019.

Aceasta oferă 5,5 luni de acoperire a plăților externe curente, peste mediana „B” de 4,2 luni. Pe de altă parte, deficitul de cont curent rămâne de două cifre, atingând vârful de 17,2% din PIB în 2022 din cauza importurilor și a prețurilor mai mari la energie. Remitențele – o sursă-cheie de schimb valutar – au reprezentat 12,2% din PIB în 2023. Moldova și-a redus semnificativ expunerea față de Rusia, iar principalul său partener comercial este UE, în special România. Fitch estimează că deficitul se va reduce la 11,4% din PIB în 2024 și va ajunge la o medie de 10,9% în 2025-2026.

GEOPOLITICA ȘI SISTEMUL ENERGETIC COMPORTĂ FACTORI DE RISC

Pe de altă parte, factorii ce influențează negativ ratingul de țară țin de geopolitică și energie. Moldova este expusă puternic consecințelor războiului din Ucraina, a interferenței Rusiei în politica sa internă, prezenței militare rusești în Transnistria și riscului ca evoluțiile politice interne să perturbe reorientarea în curs de desfășurare a politicii externe către UE și SUA.

Rămân înalte și vulnerabilitățile legate de energie, Republica Moldova continuând să fie un importator net de energie. Deși a făcut progrese semnificative în reducerea dependenței energetice de Rusia după oprirea importurilor de gaze rusești și deconectarea cu succes de la rețeaua electrică CSI, expunerea indirectă rămâne prin furnizarea de energie electrică din Transnistria, alimentată cu gaz rusesc, care asigură 62% din necesarul de energie electrică.

Un risc semnificativ în viitorul apropiat pe partea de energie este faptul că Ucraina nu prelungește acordul de tranzit al gazelor cu Gazprom după 2024. Conexiunile externe îmbunătățite, disponibilitatea sprijinului financiar extern și sursele alternative de aprovizionare cu energie ar ajuta însă Moldova să gestioneze acest șoc, în opinia Fitch.

CONSOLIDARE FISCALĂ, ÎNDATORARE SCĂZUTĂ ȘI DATORIE PUBLICĂ MICĂ

Agenția estimează că deficitul public general va scădea la 5,1% din PIB în 2024, înainte de a ajunge la 3,7% până în 2026, reflectând o creștere economică mai mare și eforturi continue de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor.

În același timp, datoria publică generală, estimată la 37,1% din PIB în 2024, este mai mică decât mediana „B” estimată la 51%. Statul nu are datorii comerciale externe. Costurile cu dobânzile sunt relativ scăzute la o prognoză de 1,6% din PIB sau 5% din veniturile guvernamentale (sub mediana „B” de 12,8%).

CREȘTERE ECONOMICĂ MODERATĂ ȘI GUVERNARE COTATĂ BINE ÎN EXTERIOR

Agenția estimează o creștere economică de 2,4% în 2024 și 3,6% în 2025, susținută de cheltuieli mai mari ale consumatorilor, datorită creșterii salariilor și a pensiilor pe fondul inflației mai scăzute, redresării investițiilor și creșterii mai mari în UE. Potențialul de creștere este împovărat și de participarea scăzută a forței de muncă, migrația către exterior și deficitul de forță de muncă calificată, investițiile reduse și un sector mare de întreprinderi de stat. O incertitudine ridicată se menține din cauza războiului din Ucraina și a ciclului electoral.

La capitolul Guvernare, Fitch conferă Republicii Moldova un Scor de relevanță ESG (RS) de „5” atât pentru Stabilitate Politică și Drepturi, cât și pentru Statul de drept, calitatea instituțională și de reglementare și Controlul corupției. Moldova are un istoric de tranziții politice pașnice, un nivel moderat de drepturi de participare la procesul politic, capacitate instituțională moderată, un stat de drept îmbunătățit, dar totuși un nivel ridicat de corupție.

Cu referire la raport, ministrul Finanțelor Victoria Belous a menționat că Ratingul B+ cu perspectivă stabilă oferit de Fitch reflectă în mod clar eforturile guvernării de a menține stabilitatea financiară și de a gestiona prudent datoria publică. „Este un semnal puternic pentru investitori și o confirmare a politicilor pe care le implementăm. Acest rating va deschide noi oportunități de finanțare și va sprijini extinderea prezenței Republicii Moldova pe piețele internaționale”, a menționat ea.

CE PRESUPUNE RATINGUL B+

Ratingul B+, pe care ni l-a acordat Agenția Fitch, este cel mai bun din istoria Republicii Moldova, potrivit expertului Marin Gospodarenco. „Ratingurile B indică existența unui risc semnificativ de neplată, dar și o marjă limitată de siguranță. Angajamentele financiare ale guvernului sunt îndeplinite în prezent. Cu toate acestea, capacitatea de plată continuă este vulnerabilă la deteriorarea mediului economic și de afaceri”, a menționat el pentru postul de radio Europa Liberă.

Potrivit lui, Moldova se află în acest moment la nivelul unor țări ca Turcia sau Muntenegru. Acest rating este un „semnal de încredere” pentru investitori, dar și o avertizare pentru autorități, care sunt îndemnate să continue reformele economice structurale, puse sub semnul întrebării din cauza războiului din Ucraina și a situației din politica internă.

„Economia noastră, caracterizată de un amestec de sectoare economice cu productivitate variabilă, a demonstrat o capacitate bună de adaptare la șocurile recente, precum pandemia de Covid-19. Și să nu uităm de crizele energetice și impactul războiului din Ucraina”, a spus expertul.

Marin Gospodarenco mai susține că ratingul reflectă și un paradox economic. Pe de o parte, economia moldovenească rămâne una fragilă, cu venituri scăzute pe cap de locuitor și expunere semnificativă la riscuri externe, iar, pe de altă parte, are o capacitate de recuperare.

Cu 10 trepte mai sus față de ratingul său general se află Republica Moldova la capitolul fiscal în clasamentul Moodys

CE REPREZINTĂ, DE FAPT, RATINGUL DE ȚARĂ

Ratingul de țară este o evaluare independentă a capacității unui stat de a-și plăti la timp datoriile. La stabilirea acestuia, se iau în calcul o serie de riscuri, nu doar de ordin economic, dar și social și chiar politic. La nivel mondial, există trei mari agenții de rating care fac astfel de evaluări: Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s. Toate își au sediile principale la New York și au fost fondate la mijlocul secolului XVIII – începutul secolului XIX. Alte agenții cunoscute sunt China Chengxin International Credit Rating Company și Japan Credit Rating Agency. În linii mari, aceste agenții se ocupă mai mult de evaluarea marilor corporații și a altor companii din mediul privat. Stabilirea ratingului de țară este o activitate secundară, dar importantă și luată în considerare de investitori și marile instituții financiare internaționale.

Un rating de țară bun deschide accesul la mai multe credite și oportunități de finanțare cu dobânzi mai reduse și condiții favorabile.

Aceste evaluări sunt importante, pentru că oferă investitorilor interesați informații cu privire la nivelul de risc asociat investițiilor în obligațiunile de stat emise de țările respective. În proces, sunt luate în calcul inclusiv riscurile politice, adică nu doar capacitatea guvernului de a plăti împrumuturile, dar și dorința acestuia.

Spre exemplu, Israelul a suferit două „căderi” ale ratingului său de la începutul operațiunilor militare în Gaza de după 7 octombrie 2023. Toate acestea duc la alcătuirea ratingului de credit suveran, care este esențial pentru țările în curs de dezvoltare, precum Republica Moldova.

CUM SE FACE EVALUAREA

Agențiile de rating se bazează în mare parte pe datele oficiale oferite de instituții de stat, precum Banca Națională, Guvernul sau Biroul Național de Statistică, dar și de instituții internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Printre aceste date, se numără raportul dintre veniturile și cheltuielile statului; balanța comercială; veniturile obținute din export; gradul de îndatorare etc.

Evaluarea poate avea loc atât la inițiativa agenției, cât și la solicitarea guvernului, care plătește pentru asta. Ultima variantă este criticată, pentru că ar constitui un conflict de interese ce ar putea afecta obiectivitatea evaluării.

Relația Moldovei cu agențiile de rating a început încă la finele anilor 1990. În linii generale, țara a primit eticheta de „stable” (stabilă), însă a fost plasată mereu în zona de „speculații”, din cauza dificultăților economice și a incapacității guvernului de a-și onora întotdeauna plățile la zi.

DIN CAUZA RATINGULUI INCORECT, PIERDEM INVESTIȚII

Dumitru Vicol, analist asociat IPRE, care promovează de mai mulți ani ratingul de țară al Republicii Moldova, menționează cum acesta influențează în mod direct percepția investitorilor. „Atunci când un investitor vrea să deschidă o fabrică în Republica Moldova, dar are și alte opțiuni, să zicem Muntenegru sau Albania, pentru a face alegerea cea mai bună, compară riscurile de țară. Și dacă riscul de țară este mai mic în Albania sau Muntenegru, chiar dacă profitabilitatea este aceeași, noi pierdem investiția”, spune el.

„Noi pierdem constant, deoarece riscul de țară este evaluat greșit permanent. Dacă e să vorbim despre volumul mic al Investițiilor Străine Directe (ISD), acest lucru se întâmplă și din cauza calculării greșite a riscului de țară”, adaugă expertul.

Moody’s este singura agenție, care ne face evaluarea, de prin 2009. Ratingul acordat de aceasta este B3 cu perspectivă stabilă, penultimul cel mai jos posibil. Ultimul înseamnă default, fiind dat țărilor cu probleme mari, precum Ucraina.

Ratingul Moody’s e compus din patru factori: reziliență economică, instituții și guvernanță, fiscalitate și susceptibilitatea la risc. La economie, Moody’s acordă Moldovei ratingul Ba3, care e cu trei trepte mai sus decât cel general, la nivelul Muntenegrului. La factorul fiscal, care include și datoria publică, suntem la A2, cu 10 trepte mai sus decât ratingul general. Este un rating foarte bun. Franța, spre exemplu, este cu doar două trepte mai sus la acest capitol.

NOTA PRIVIND SOCIETATEA CIVILĂ E NESCHIMBATĂ DE CINCI ANI

Ceilalți doi factori sunt problematici. Cel ce se referă la Instituții și Guvernanță are mai mulți indicatori, printre care cel referitor la societatea civilă și justiție. Aici, avem Caa, cel mai prost rating posibil. Indicatorul se măsoară în baza unei evaluări a Băncii Mondiale, numită Worldwide Governance Indicators (WGI) (Indicatori de guvernare la nivel mondial). El se publică o dată pe an și cu întârziere de un an. Spre exemplu, pe 18 octombrie 2024,

Banca Mondială a publicat datele pentru 2023. Acești indicatori vor fi introduși în noua evaluare Moody’s, din mai 2025. Acum, sunt în vigoare indicatorii pentru 2022, publicați în toamna lui 2023. Deci, indicatorii sunt învechiți și nu mai reflectă situația reală. Dumitru Vicol spune că indicatorul care vizează societatea civilă și justiția este neschimbat din timpul lui Plahotniuc. Și asta, în condițiile când, de trei ani, reprezentanții societății civile se află la guvernare. Spre comparație, în 2023, alt indicator global, ce măsoară participarea societății civile în procesul decizional, plasa Republica Moldova pe locul 34 în lume – cea mai bună poziție printre țările emergente. Și justiția, deși are încă probleme mari, nu mai este capturată de grupurile oligarhice, cum se întâmpla acum cinci ani.

Factorul patru ține de susceptibilitatea la risc. Potrivit lui Dumitru Vicol, aici, noi avem cel mai prost scor posibil din cauza războiului din Ucraina vecină. El consideră că ar accepta acest scor, însă Armenia, care a dus două războaie cu Azerbaidjanul în ultimii doi ani și nu îi garantează nimeni securitatea, este cu câteva trepte mai sus. „Întrebarea este: cât de obiectiv este acest rating?”, se întreabă expertul.

6,5 % ar reprezenta rata dobânzii la împrumuturile Republicii Moldova pe piețele internaționale, dacă ne orientăm după ratingul acordat de Fitch

NU ȘTIM SĂ NE PROMOVĂM, PROBLEMA E ÎN COMUNICARE

Dumitru Vicol menționează că cei doi indicatori sunt subiectivi și se bazează pe impresia pe care și-o creează reprezentanții Moody’s, inclusiv în discuțiile cu funcționarii moldoveni. Iar aceștia obișnuiesc să vorbească mai mult despre probleme și nu despre realizări. „Funcționarii și toți cei care ne reprezintă trebuie să se învețe a scoate în evidență momentele pozitive, spre exemplu, că la nivel de societate civilă, suntem pe locul 34 în lume, că avem acces la finanțări, inclusiv la 1,8 miliarde de euro anunțate recent de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Da, avem probleme, dar nu atât de mari ca unele țări, care sunt cotate mai bine”, menționează analistul, subliniind că problema e în comunicare. Dumitru Vicol este cel care, de mai mult timp, a cerut venirea încă a unei agenții de rating. Iată că, în acest an, a venit Fitch, care ne-a acordat B+.

Dacă, după ratingul Moody’s, Republica Moldova s-ar putea împrumuta pe piețele externe la o dobândă de 7,5% în dolari, după Fitch – la 6,5%, la fel ca și Albania și Muntenegru. „Pentru Investițiile Străine Directe, este o diferență mare”, spune expertul.

Următoarea actualizare a ratingului Moody’s urmează să fie făcută în mai 2025, când vor fi luați în calcul indicatorii Băncii Mondiale, făcuți publici pe 18 octombrie. Dacă agenția va fi la fel de rigidă, Dumitru Vicol recomandă autorităților să rezilieze contractul cu Moody’s și să încheie un acord cu S&P, care ar fi dispus să dea Republicii Moldova același scor ca și Fitch.

„Deși pare o chestiune măruntă, ratingul de țară are o influență enormă asupra atragerii investiților și a finanțelor în țară și trebuie luat în serios de către autorități”, conchide analistul asociat IPRE.