Marketing

RECOLTA DULCE-AMARĂ: VINIFICATORII CAUTĂ REZILIENȚĂ ÎN FAȚA PROVOCĂRILOR

În Republica Moldova, unde producerea vinului reprezintă o tradiție veche de secole, dar și un motor important al economiei, piața de profil se află la răscruce. Cu o contribuție de 5% la Produsul Intern Brut și cu 8% din exporturi, industria moldovenească a vinului a urcat la un alt nivel. În ultimii ani, datorită calității în continuă creștere a vinurilor moldovenești, au crescut exporturile acestora pe piețe cu un grad înalt de exigență, precum cea a Uniunii Europene. În spatele acestui peisaj optimist se ascund însă mai multe provocări legate de schimbările climatice și concurența tot mai acerbă de pe piețele internaționale.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, producția de struguri a crescut de la 462 000 de tone în 2020 la 531 200 de tone în 2022. Republica Moldova este al 14-lea exportator de vin din lume, cea mai mare parte a vinului produs în cele 260 de vinării din țară fiind destinată piețelor externe. În prezent, vinul moldovenesc este exportat în 75 de țări din întreaga lume. După problemele din 2022, cauzate de războiul din Ucraina, în primele șapte luni ale anului 2023, a fost exportat un volum de 71 milioane de litri de vin moldovenesc în valoare de 106 milioane de dolari, cu 34% mai mult față de anul precedent. Datele Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) arată că, în prezent, se exportă de cinci ori mai mult vin în Uniunea Europeană decât în 2012.

Oportunități și provocări pentru exportatori

Potrivit datelor ONVV, prețul de export al băuturilor spirtoase moldovenești a crescut în ultimul an cu 12% în cazul vinurilor liniștite îmbuteliate și cu 2% în cazul vinurilor liniștite în vrac. Prețul mediu al unui litru de vin îmbuteliat este de 1,73 dolari, în timp ce prețul mediu al vinului în vrac este de 0,68 dolari per litru. Principala destinație de export pentru vinurile liniștite este Belarus, urmată de Georgia, România, Republica Cehă și Polonia. Principala destinație de export pentru vinurile spumante este România, urmată de Turcia, Statele Unite și Germania (IMAGINE 1).



România se află pe primul loc în Top-10 țări în care Republica Moldova exportă vinuri și băuturi spirtoase îmbuteliate. În primele șapte luni ale anului curent, valoarea exporturilor de vinuri îmbuteliate pe piața românească a depășit 15 milioane de dolari, cu 13% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

„Vinurile moldovenești sunt printre cele mai cunoscute și mai consumate vinuri din România. Povestea de brand creată de moldoveni le permite să exporte în mai multe țări, chiar dacă prețurile sunt uneori sub ceea ce și-ar dori producătorii. România nu are un brand ca țară producătoare de vinuri. Se exportă vinuri ieftine ca preț și fără brand – de multe ori, se vinde private label pentru retailerii de afară", spune Ștefan Chirițescu, marketing director la Cramele Cotnari.



Vladislav Sibov, cofondatorul Tomai-Vinex, o vinărie situată în sudul Republicii Moldova, atrage atenția la impactul pandemiei și al tensiunilor geopolitice asupra exporturilor. „Aproximativ 99% din portofoliul nostru merge la exporturi. Suntem foarte sensibili la schimbările de pe piața globală. Conflictul din Ucraina ne-a afectat foarte mult logistica. Înainte, puteam expedia direct prin țările CSI, traseul era mai scurt. Acum trebuie să traversăm toată Europa ca să ajungem în țări precum Kazahstan, Kîrgîzstan și chiar Belarus", spune acesta.


Vinurile spumante, îndrăgite de moldoveni

În ce privește consumul local, cea mai importantă piață este reprezentată astăzi de vinurile spumante. În timp ce producția de vinuri naturale în 2020-2022 a scăzut de la aproximativ 17,6 milioane la 14,4 milioane decalitri, cantitatea de vinuri spumante a crescut semnificativ – de la 649,6 mii la 985,4 mii decalitri. Un studiu Xplane Research, realizat în 2022 pe baza a 1 800 de interviuri cu persoane de diferite vârste din întreaga țară, arată că 45% dintre respondenți au consumat mai mult vinuri spumante în cele 6 luni anterioare studiului, în timp ce 33% dintre respondenți au consumat preponderent vinuri liniștite.

Unii producători de vinuri de autor au reușit să profite de popularitatea tot mai mare a vinurilor spumante.

„Am început să producem vinuri spumante în 2022. La acea vreme, acestea reprezentau 5% din gama noastră. În ultimul an, am decis să triplăm producția acestora. Astăzi, 15% din gama noastră este reprezentată de vinuri spumante, 35% – de vinuri albe și 50% – de vinuri roșii. Vinurile spumante cu conținut scăzut de zahăr, variantele brut nature în care nivelul de zahăr este practic zero, extra-brut și brut, sunt cele mai populare. Vinurile spumante dulci sunt consumate, dar nu la fel de mult. Raportul ar fi 60% brut sec și 40% dulce sau demisec", spune Andrei Știrbu, brand manager la vinăria DIVUS.

Buzunarul dictează preferințele

Potrivit experților, cel mai important factor pentru marea majoritate a moldovenilor atunci când aleg un vin este prețul. Cele mai consumate vinuri îmbuteliate se află în segmentele de preț mediu și sub-mediu. 


„Statisticile ne arată că cele mai mari vânzări sunt în segmentul de la 80 până la 100 de lei per sticlă. Acestea sunt vinuri seci de calitate bună, dar nu se încadrează în gama Premium, deoarece nu se folosește maturarea în stejar și se investește mai puțin în etichetare și marketing. Sunt vinuri pentru consumul de zi cu zi", spune Marin Lavric, director de marketing și vânzări la vinăria Fautor.

Datele Xplane Research (IMAGINE 2) arată că brandurile precum Cricova, Purcari, Apriori, Mileștii Mici și Chateau Vartely sunt în topul preferințelor. Cu toate acestea, în ultima vreme, consumatorii încep să descopere producători mai mici.

Moldovenii încă își rafinează gustul atunci când vine vorba de vinuri de autor, susține Natalia Efros, cofondatoarea AlterEgo: „Aproape fiecare are în beci vinul pe care îl face tata sau bunicul, este acel vin de casă, are anumite caracteristici cu care moldoveanul este obișnuit. Noi, ca vinărie, ne orientăm mai mult către consumatorul hedonist care vrea să experimenteze și să încerce lucruri noi. Cred că, în general, consumatorul moldovean devine mai critic și începe să-și definească preferințele, ceea ce este un lucru bun", spune ea.

Datele oficiale arată că soiurile de vin îmbuteliat cel mai des consumate sunt Cabernet, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat, Merlot, Fetească Neagră, Sauvignon Blanc și Fetească Albă.


„Avem încă plantații relativ mici de soiuri locale. Dintr-un total de aproximativ 46 000 ha de plantații viticole înregistrate, avem doar 1 700 ha de plantații cu soiuri autohtone, cum ar fi Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rara Neagră", spune Elizaveta Breahna, director interimar la ONVV. 


Viticultorii caută soluții pentru a crește productivitatea

Potrivit prognozelor, recolta de struguri în Republica Moldova va fi anul acesta cu aproximativ 10-20% mai mică față de anul trecut și va varia între 4-10 tone de struguri per hectar. După precipitațiile slabe din 2022-2023 și în contextul temperaturilor extrem de ridicate din luna august, în plantațiile viticole se înregistrează un stres hidric sever și moderat, iar acest lucru ar putea duce la o diminuare a recoltei de struguri cu aproximativ 25-50 mii tone față de anul trecut.

Creșterea considerabilă a cheltuielilor pentru îngrijirea plantațiilor de viță-de-vie în anul 2023 se datorează creșterii costurilor la inputuri, cum ar fi combustibilul, pesticidele și îngrășămintele.

„Din nefericire, viticultorii trec prin momente dificile. Cunosc câțiva care își defrișează plantațiile pentru că le este greu. Doar pentru a întreține un hectar de viță-de-vie, ai nevoie de aproximativ 3 000 de euro, iar atunci când se termină sezonul, trebuie să vinzi o anumită cantitate ca să acoperi investiția", spune Roman Rotarov, fondatorul Sommelier Guild of Moldova.

Calculele preliminare privind costurile de întreținere a plantațiilor viticole în 2023, realizate de ONVV pe baza datelor furnizate de mai mulți viticultori, arată că prețul de cost al strugurilor (la o recoltă de aproximativ opt tone per hectar) este de cca 6,5 lei/kg. Procesatorii de struguri au declarat că pierd din puterea competitivă față de produsele din alte țări, din cauza creșterii prețurilor la sticle, la resurse energetice și la alte inputuri, care influențează direct prețul produsului finit.

„Problemele cu care se confruntă viticultorii și vinificatorii sunt la fel ca și peste tot. Vorbim despre concurența acerbă. Spre exemplu, Spania are un milion de hectare de viță-de-vie care produce la hectar 22-25 de tone de struguri. În Republica Moldova, declarat avem 55 de mii de hectare și foarte multe dintre ele sunt vechi, cu o productivitate medie de 4,5-5 tone. Este o productivitate foarte mică”, a spus Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, în platoul emisiunii „Punctul pe AZi", de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, creșterea costurilor face ca astăzi să fie nevoie de 24 000 de euro pentru a planta un hectar de viță-de-vie ca la carte. Având în vedere această situație, Guvernul a decis să subvenționeze fiecare hectar de viță-de-vie plantat cu 200 000 de lei.


Imagine 1: Exporturile de vinuri din Republica Moldova

Citeşte mai mult

Ce cautam?