Calitatea exporturilor unei țări este definită de valoarea adăugată a acestora. Drept urmare, am analizat atât exportul produselor cu valoare adăugată scăzută, cât și cel al mărfurilor cu valoare adăugată ridicată. Produsele cu valoare adăugată scăzută se caracterizează prin procese simple de producție, care implică puțină transformare a materiei prime. Acestea au, de obicei, costuri de producție reduse și se vând la prețuri scăzute. Pe de altă parte, produsele cu valoare adăugată ridicată sunt rezultatul unor procese complexe de producție, care adaugă caracteristici unice, inovatoare sau de calitate superioară. Acestea au costuri de producție mai mari și se vând la prețuri mari.
Pentru a schimba structura exporturilor, majorând ponderea produselor vegetale cu valoarea adăugată ridicată, statul trebuie să transforme subvențiile acordate agriculturii din simple ajutoare de supraviețuire în investiții în cercetare, inovație și modernizare.
EXPORTURILE CU VALOARE ADĂUGATĂ REDUSĂ CRESC
În ultimii ani, se observă tendințe diferite în structura exporturilor. S-a înregistrat o creștere a volumului de produse cu valoare adăugată scăzută și o scădere treptată a celor cu valoare adăugată ridicată. Această evoluție nu este benefică pentru dezvoltarea sustenabilă a comerțului exterior, deoarece produsele cu valoare adăugată scăzută sunt în mare parte legate de sectorul agricol care, în funcție de factorii climatici, influențează comerțul exterior. Ținând cont de modificările climatice din prezent, care afectează direct sectorul agricol, doar modernizarea treptată și dezvoltarea unei agriculturi intensive ar putea schimba trendul, ar spori exporturile produselor agricole cu valoare adăugată mai înaltă și, în același timp, a valorii adăugate a exporturilor moldovenești, în general.
Creșterea cotei produselor cu valoare adăugată scăzută în totalul exporturilor s-a majorat semnificativ într-o perioadă foarte scurtă de timp. Dacă în 2021, ele reprezentau aproximativ 35% din totalul exporturilor, în 2023, ponderea lor a urcat la 43,6%. Pe fundalul unei scăderi generale a exporturilor, valoarea acestora a scăzut cu 5,8 puncte procentuale față de anul precedent și s-a cifrat la 1,76 miliarde de dolari.
ESTE IMPERATIVĂ TRECEREA LA AGRICULTURA INTENSIVĂ...
Pentru a schimba structura exporturilor, este necesară o trecere la producția agricolă intensivă, concentrându-ne pe produse cu valoare adăugată ridicată, consideră Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS „Viitorul”. „De exemplu, la un hectar de cereale, obținem aproximativ 700 de dolari, în timp ce la un hectar de livadă intensivă, venitul minim poate varia între cinci mii și opt mii de dolari, iar maxim poate ajunge la 50 mii de dolari. În plus, este important să nu exportăm produsele proaspete în vrac, ci să le ambalăm corespunzător, ceea ce va adăuga valoare”, menționează expertul.
... ȘI DEZVOLTAREA INDUSTRIEI
Un alt aspect important pentru creșterea valorii producției pe care o exportăm este dezvoltarea industriei, cum ar fi cea textilă, care poate contribui semnificativ la diversificarea exporturilor. Totuși, până în prezent, n-am reușit să ne promovăm produsele sub branduri autohtone pe piețele internaționale, iar acest lucru se datorează costurilor ridicate. Companiile noastre încep abia acum să se dezvolte și să se pregătească pentru a aborda aceste provocări. Un alt factor important este creșterea investițiilor în anumite domenii care necesită forță de muncă calificată. Industria automotive, un domeniu destul de dezvoltat în ultimele decenii, nu asigură o valoare adăugată înaltă produselor pe care le exportă. „Aici, ne aflăm la cel mai jos nivel în tot lanțul valoric. Munca este intensivă, iar investițiile sunt reduse. De exemplu, în Republica Moldova, într-o fabrică de automotive, se investesc aproximativ 15-20 mii de euro pentru un loc de muncă. În contrast, în România, ultima fabrică a beneficiat de o investiție de 3,5 milioane de euro pentru un loc de muncă”, menționează Veaceslav Ioniță.
Veaceslav IONIȚĂ, expert economic la IDIS Viitorul
Pentru a schimba structura exporturilor, majorând ponderea produselor vegetale cu valoarea adăugată ridicată, statul trebuie să transforme subvențiile acordate agriculturii din simple ajutoare de supraviețuire în investiții în cercetare, inovație și modernizare.
PE UN TREND DESCENDENT
Exportul produselor cu valoare adăugată ridicată se află pe un trend descendent pe termen lung, care s-a accentuat în ultimii doi ani. Problema riscă să se înrăutățească dacă nu se va pune accentul pe dezvoltarea sectoarelor ce exportă astfel de produse. Aceste industrii sunt importante, deoarece creează mai multe locuri de muncă și contribuie la îmbunătățirea nivelului de calificare a forței de muncă, în comparație cu cele care se axează pe bunuri cu valoare adăugată scăzută. Dacă în 2021, produsele cu valoare adăugată înaltă reprezentau 65% din totalul exporturilor, în 2023, ponderea lor a scăzut la 56,4%, echivalentul a 2,29 miliarde de dolari.
În 2022, ponderea exporturilor cu valoare adăugată înaltă a fost aproape egală cu cea a exporturilor cu valoare redusă, constituind 50,6%. Deși anul trecut, s-a înregistrat o ușoară creștere față de anul precedent, ultimii doi ani au marcat cel mai scăzut nivel al exporturilor de acest tip din ultimii 23 de ani.
„Această tendință negativă a fost influențată de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, care au perturbat lanțurile globale de aprovizionare, afectând disponibilitatea materiilor prime și întârziind producția. Creșterea costurilor de producție, determinată de prețurile ridicate la energie și combustibil, a diminuat competitivitatea produselor moldovenești pe piețele externe. În consecință, mulți producători s-au reorientat spre piețe mai accesibile, exportând produse cu valoare adăugată mai mică” explică Corneliu Spinei, șef al direcției de promovare a exporturilor în cadrul Agenției de Investiții.
Cornel COȘER, CEO Gateway & Partners Moldova
Investițiile în capitalul uman, apropierea de UE și recunoașterea internațională a țării vor contribui semnificativ la atragerea investițiilor. Aceste măsuri ne vor ajuta să trecem de la lanțuri inferioare la lanțuri de valoare mai complexe.
CUM SCHIMBĂM TRENDUL
Un alt aspect important este dezvoltarea unor lanțuri valorice mai complexe. „Investițiile în capitalul uman, apropierea de Uniunea Europeană și recunoașterea internațională a țării vor contribui semnificativ la atragerea de investiții. Aceste măsuri ne vor ajuta să trecem de la lanțuri inferioare la lanțuri de valoare mai complexe”, afirmă Cornel Coșer, CEO Gateway & Partners Moldova.
Scăderea cotei produselor cu valoare adăugată redusă se poate datora mai multor factori, precum scăderea exporturilor de produse vegetale, care reprezintă cea mai mare cotă în cadrul acestei categorii, ajungând la 55%. De altfel, acestea au înregistrat o scădere de 9,15% în anul 2023. De asemenea, exporturile de grăsimi vegetale și animale, care dețin o cotă de 14,1% din totalul expor-turilor produselor cu valoare adăugată redusă, au scăzut cu 34% anul trecut.
Veaceslav Ioniță este de părere că, pentru a schimba structura exporturilor, majorând ponderea produselor vegetale cu valoare adăugată ridicată, statul trebuie să transforme subvențiile acordate agriculturii din simple ajutoare de supraviețuire în investiții în cercetare, inovație și modernizare. „Este esențial să se ofere subvenții pentru ambalaje și echipamente de refrigerare, deoarece vânzarea merelor în luna septembrie, când oferta este mare, este diferită de vânzarea acestora în timpul primăverii. Trebuie să ex- tindem la maxim lanțul valoric. De asemenea, este important să avem o politică ce ar încuraja importul de materii prime și ar descuraja exportul de produse finite din industria alimentară”, menționează expertul.
CE MĂRFURI CU VALOARE ADĂUGATĂ ÎNALTĂ SE EXPORTĂ MAI MULT
Totuși, creșterea modestă a cotei produselor cu valoare adăugată ridicată de anul trecut reprezintă o tendință optimistă, în contextul unei scăderi generale a exporturilor. În 2023, exporturile acestei categorii au crescut cu 4,2%, ajungând la 2,29 miliarde de dolari. Mașinile și echipamentele electrice domină, cu o cotă de 31,7% din totalul exporturilor, având o creștere semnificativă de 21,7%.
„Companiile străine au investit în Republica Moldova în unități de producție pentru piese auto și echipamente electrice, fiind atrase de costurile de producție mai scăzute și de proximitatea față de piețele europene. Moldova s-a integrat în lanțurile globale de aprovizionare, contribuind semnificativ la exporturile de componente auto și echipamente electrice. Cererea pe piețele internaționale, în special în Europa, a rămas ridicată pentru aceste produse, stimulând astfel dezvoltarea sectorului”, menționează Corneliu Spinei. Exporturile produselor industriei alimentare au înregistrat anul trecut o creștere de 4,7%. Cu un volum al exporturilor de 480 milioane de dolari, acestea reprezintă 21,2% din totalul exporturilor moldovenești.
Corneliu SPINEI, șef al direcției de promovare a exporturilor în cadrul Agenției de Investiții
Republica Moldova s-a integrat în lanțurile globale de aprovizionare, contribuind semnificativ la exporturile de componente auto și echipamente electrice. Cererea pe piețele internaționale, în special în Europa, a rămas ridicată pentru aceste produse, stimulând astfel dezvoltarea sectorului.
CUM SPORIM EXPORTURILE CU VALOARE ÎNALTĂ
O politică importantă pentru a stimula creșterea de exporturi cu valoare adăugată ridicată este promovarea antreprenorilor pe piețele externe. „Organizarea întâlnirilor B2B cu parteneri actuali sau potențiali este o strategie eficientă. Aceste inițiative ne permit să atingem două obiective: promovarea exportatorilor locali și facilitarea încheierii contractelor pentru exporturi. Prin aceste interacțiuni, producătorii pot învăța din experiențele altora și pot beneficia de instruiri în străinătate în ceea ce ține de procesul de producție, tehnologii, ceea ce va îmbunătăți pregătirea produselor pentru export și capacitatea de a realiza cercetări de piață“, subliniază Cornel Coșer.
Un sprijin pentru exportatori este oferit și de Agenția de Investiții, care pune la dispoziția companiilor un set de programe dedicate promovării exporturilor, prin intermediul cărora întreprinderile locale își pot extinde piețele de desfacere și capacitățile de export. „Aceste inițiative includ organizarea misiunilor economice în țări strategice pentru economia națională, elaborarea studiilor de piață, susținerea asociațiilor de afaceri la expozițiile internaționale, precum și programul Bridge, prin care companiile pot beneficia de rambursarea costurilor de participare sau decontarea cheltuielilor de transport și cazare la diverse evenimente internaționale”, povestește Corneliu Spinei.
